O, ce frumos e sa ma trezesc in calmul somnoros de dimineata, cand caldura si lumina ma invaluie si ma patrunde pana-n suflet, fara sa-mi ceara vreo rasplata.
O,ce frumos este sa poti da buna dimineata celor de langa tine !
Astăzi știu că oamenii din viața mea sunt un dar minunat. Fiindcă ei sunt acolo nu doar ca să mă treacă peste momentele de cumpănă, ci, mai ales, ca să împart cu ei bucurii.
Astăzi știu că fiecare zi contează în felul ei. Asta deoarece e nevoie de mult mai puțin pentru ca totul să se termine. Ce am făcut, sau nu am făcut, va rămâne în urma mea, un drum neâncheiat poate, sau castelul unor vise împlinite pe nisipul timpului.
Astăzi știu că dezamăgirile de ieri au fost lecții. Iar oamenii din spatele lor, profesorii care mi-au oferit, gratuit, subiecte la care să mă gândesc cu atenție.
Astăzi știu că pot să fac multe din lucrurile pe care le credeam imposibile. Iar dacă nu reușesc, știu că, odată, Dumnezeu o să-mi ofere o altă șansă la ceva mai bun, într-un loc și timp mai bune decât cele prezente.
Astăzi știu cine sunt. Fiindcă am luptat, fiindcă am căzut și m-am ridicat, cu încăpățânare, de zeci de ori. Mi-am testat limitele, m-am jucat cu focul și am ieșit des cu urme pe suflet din situațiile în care am intrat cu propria voință. Dar ele mă definesc-urmele, cicatricile, clipele de fericire.
Astăzi știu să spun „Nu!” atunci când nu mai vreau, atunci când nu mai pot. Iar asta nu mă face egoist. Fiindcă atunci când nu mai poți, nimeni nu are dreptul să te judece pentru asta.
Astăzi vreau să aflu ceea ce nu știu și să știu să folosesc ceea ce știu deja.
Astăzi vreau să sper mai mult, să iubesc mai mult, să ofer mai mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu