Zambetul inimi

Stiati ca are un zambet colorat si larg , in care se regasesc sute , mii de momente frumoase ? Oh, da, inima are zambetul ei magic, cu care ne insenineaza din cand in cand zilele. Atunci , cand ea zambeste, te simti mai usor, mai linistit, mai vesel, mai optimist decat de obicei. Zambetul ei sincer iti umple venele de energie, iti tresalta sufletul , iti usureaza pasii, iti calmeaza gandurile hai-hui si te transforma intr-o alta persoana. Zambetul ei este special, magic, cade ca o ploaie usoara de vara peste sufletul necajit, spala murdaria, curata petele ce s-au inserat in tesatura alba a sufletului, rasare ca un curcubeu plin de culoare si lumina in mintea aglomerata de atatea griji si ganduri cenusii. Inima zambeste doar acelora care sunt pregatiti sa se bucure de surasul ei, doar acelora care nu si-au pierdut speranta si indiferent de ce se intampla, credinta lor nu are limita. Zambetul ei timid dar vindecator vine ca un balsam pe trupurile noastre erodate de timp si ne necazuri. El poate fi observat pe chipurile tuturor , pe fetele celor care lupta zi de zi, celor care viseaza in fiecare moment, celor care continua sa creada in fiecare clipa. Daca ati vazut oameni incercati de greutati, oameni ingenunchiati de destin , oameni care au pierdut totul , dar care continua sa traiasca zambind si luptand din rasputeri, sa stiti ca inima lor zambeste. Inima lor canta. Valseaza de bucurie. Inima lor este tanara, curajoasa, frumoasa. Inima lor este puterea , energia, optimismul, motivul pentru care o noua zi reprezinta o noua sansa, un nou inceput, o noua oportunitate. Acesti oameni sunt binecuvantati, caci inima lor zambeste si lupta in numele lor. Si nu pot sa nu ma intreb in timp ce ma privesc in oglinda daca inima mea este aidoma inimii lor, daca inima mea tresalta d

e emotie, valseaza de bucurie, freamata de nerabdare, zambeste vietii sau din contra asteapta un semn de la mine. Si raman intrebarile, gandurile si speranta care plutesc nestingherite. Si nu pot decat sa sper, sa cred, sa simt ca inima mea zambeste pentru mine.

Simplitatea şi omenia dezvăluie un suflet frumos!

Se întâmplă să mă îndrăgostesc de oameni fără prea multe calităţi, dar care au una singură care le acoperă pe toate. Mă îndrăgostesc de oamenii cu suflet frumos. Sunt oameni cu cicatrici în suflet, cu răni deschise chiar, dar fără ca inima să li se urâţească. Doar un suflet frumos poate însenina chipul...
Sufletul e tot ce avem noi mai frumos şi trebuie să avem grijă de el. Datorită sufletului ştim să zâmbim.
Mă îndrăgostesc de o persoană amabilă în autobuz, de o vânzătoare care mă serveşte cu zâmbetul pe buze, de iubitorii de animale. Sunt o mulţime de oameni frumoşi, dar agitaţia zilnică ne împiedică să-i observăm. Sensibilitatea mea mă face mereu să privesc în interiorul meu şi îmi las sufletul să simtă.
Oamenii au nevoie de oameni. Am nevoie de oameni minunaţi care să îmi umple sufletul, să simt că viaţa are mai mult gust datorită lor. Câte un pic de lumină din fiecare om frumos te face şi pe tine să străluceşti. Imi doresc ca oamenii să înveţe că puterea oamenilor buni şi frumoşi este mare şi să le caute compania, nu să le întoarcă privirea. Micile momente frumoase pe care mi le ofera un om, poate printr-un singur gest…îmi rămân în suflet. Omul acela, fără să ştie, îşi pune amprenta pe sufletul meu. Un zâmbet, o privire, o îmbrăţişare, un gest facut cu afecţiune, o vorbă…dacă ele conţin dragoste, fericirea e garantată.
Am întâlnit oameni care m-au ajutat să îmi măresc încrederea în mine şi să am curajul să fiu eu însămi. Am fost, la rândul meu, un exemplu, un ajutor pentru cineva care a vrut să fie un om frumos. In viaţă întâlnim oameni care ne ajută să fim cum vrem sa fim.
Oamenii frumoşi îşi ascultă inima şi sunt în armonie cu ea. Oamenii frumoşi nu-şi vând sufletele pentru lucruri, ei îşi oferă sufletele celor ce au nevoie de iubire. Oamenii frumoşi iubesc oamenii, adevărul, cuvântul, natura, dărnicia, răsăritul, zâmbetul, simplitatea, îmbrăţişarile.
Când ţi se adresează cuvinte frumoase…fă în aşa fel încât să le meriţi!

Cateodata...

Câteodată este bine să lași deoparte toate reținerile pe care le ai adunate în suflet și să aspiri la ceva mai mult, la un vis uitat printre gânduri, la o dorință gândită dar niciodată spusă cu voce tare, la o plăcere nevinovată la care te gândești din când în când.

Viața îți oferă momente de seriozitate dar și clipe dulci, clipe minunate și extraordinare cu care să-ți revigorezi sufletul și mintea. Însă, din diverse motive nu vedem la timp clipa, nu prindem momentul și rămânem cu resentimentul, cu gustul amar al întrebării nerostite : „ cum ar fi fost dacă ?” .
Și totuși, de ce trebuie să ajungem la o astfel de răscruce de gânduri cu viața noastră ? De ce nu putem observa la timp minunățiile vieții, de ce nu putem zâmbi atunci când avem prilejul, de ce nu putem simți frumos tot timpul ?

Câteodată, este mai bine să faci cu tot sufletul ceea ce-ți place. Chiar dacă nu ai siguranța totală că este bine ceea ce faci. Ai încredere în instinctul tău, în ceea ce -ți șoptește inima și ia frâiele vieții cu încredere și speranță.

Nu uita că este viața ta cea care trece pe lângă tine, sunt toate momentele în care ai fi putut avea fericirea și mulțumirea sufletească, reușita și armonia mult căutate.
Câteodată este bine să te pui și pe tine pe primul loc. Să te iubești. Să te respecți. Să faci lucruri frumoase pentru dezvoltarea ta ca om, ca părinte, ca femeie, ca iubit(ă), ca cineva care nu doar există ci și simte, se bucură și trăiește viața.

E atât de ușor să lași viața să-ți motiveze deciziile, gândurile, sentimentele. E pe atât de simplu pe cât de complicat în realitate. Pentru că nu băgăm de seamă timpul care se scurge printre întrebări, fiindcă nu realizăm că șansa este chiar clipa de față, pentru că amânăm din lipsă de curaj sau neîncredere multe din lucrurile care ne-ar putea aduce sufletul pe linia de plutire.

VIATA ...CA UN BUMERANG !!!

Totul se întoarce în viața asta, și răul și binele , și zâmbetele și lacrimile, doar timpul este ireversibil și atât de prețios. Am fost crescuți cu frică de Dumnezeu, cu principii sănătoase și cu maniere potrivite . Am fost iubiți, respectați, privilegiați, protejați. Am fost certați la nevoie, consolați în anumite momente, iertați pentru fiecare greșeală. Iubirea care ni s-a arătat și modul în care am fost crescuți se reflectă asupra modului în care suntem astăzi, asupra mentalității și sufletului. Știm deja că darul din inimă se va întoarce la noi multiplicat. La fel este și cu iubirea și celelalte sentimente frumoase. Tot ce faci bun în viață , tot ce lași în urma ta nu va fi de prisos. Și dacă totuși simți că nu ai căpătat nimic plăcut de la viață, nimic special și ești înconjurat de gânduri și frământări, adu-ți aminte de toate lucrurile bune care ți s-au întâmplat, de toate visurile care s-au realizat, de faptul că ești sănătos, că ești iubit și ai o viață împlinită. Amintește-ți doar momentele frumoase, doar țelurile din mintea ta și eliberează-te de tot ce presupune regretul. Spune un cuvânt bun acolo unde cazul, zâmbește deschis și sincer tot timpul, oferă ajutor celor care au nevoie, fii onest și corect în orice împrejurare, alină suflete triste și niciodată nu rănii intenționat. Ni s-a dat totul pentru a ne construi așa cum credem de cuviință viitorul. La fel trebuie să facem și noi , la rândul nostru. Experiența trebuie împărtășită. Viața trebuie trăită. Haosul trebuie stopat. Lumea schimbată. Nu putem face acest lucru decât dacă punem iubire și credință în tot ceea ce facem. Fiecare dintre noi își face și desface viața după propriu-i ritm. Nu îmbătrânim din cauza timpului care trece, ci în funcție de energia pe care o consumăm și-o reînnoim în strădaniile noastre.

Bucuria este semnul unui suflet sanatos!

Viața poate înflori odată cu bucuria. Bucuria vindecă și hrănește sufletul. Bucuria este sensul vieții. Fiecare dorește să aibă parte de cât mai multe bucurii. Această bucurie pe care vrem să o trăim mereu se transformă într-o stare, se transformă în felul nostru de a fi, de a simți, de a visa și de a lucra. Să nu uităm că fiecare dintre noi poate fi un izvor de bucurie pentru un alt suflet. Atunci când faci un compliment, când oferi un zâmbet cald, când arunci o privire plină de dragoste tu devii o sursă de bucurie pentru altul.
Evaluarea stării de sănătate a trupului se face prin mai multe mijloace. Sănătatea sufletului se observă prin capacitatea lui de a trăi starea de bucurie. Capacitatea de a resimți intens și pe perioade mai lungi starea de bucurie este semnul unui suflet sănătos. Cu cât motivele pentru care un om se bucură sunt mai simple, cu atât sufletul este mai sănătos. Capacitatea de a te bucura cu ușurință este semnul unui om plin de virtuți. Iubirea ,iertarea, generozitatea ,bunătatea sunt prezente doar într-un suflet sănătos. 

Adevărata dăruire înseamnă o revărsare a iubirii tale.

Atunci când dăruieşti în acest fel, nu simţi că eşti sleit de puteri. De fapt, te simţi energizat, pentru că iubirea pe care o dărui se întoarce la tine, prin recunoştinţa oamenilor pe care i-ai atins. Nu face greşeala de a crede că nu ai nici un dar de făcut. Fiecare dintre noi are ceva de dăruit. Darul tău aduce bucurie – ţie şi celorlalţi. El te ajută să păşeşti înainte şi să te exprimi pe tine însuţi. El înlătură barierele separării, te ajută să te conectezi cu ceilalţi şi să le permiţi celorlalţi să afle cine eşti tu cu adevărat.
Poţi da numai ceea ce crezi că ai şi poţi primi numai ceea ce crezi că meriţi. Dacă încerci să dai ceva ceea ce nu crezi că ai, ceilalţi vor simţi că darul tău nu este sincer şi nu vor dori să-l accepte. Dacă încerci să primeşti ceea ce nu crezi că meriţi, vei încărca darul cu atât de multe condiţii, încât celorlalţi le va fi imposibil să ţi-l dea.
Astfel de încercări eşuate de a da şi a primi pot fi epuizante din punct de vedere emoţional. De asemenea, ele îţi pot slăbi încrederea în sine, în aşa fel încât, atunci când păşeşti în următoarea experienţă, te poţi aştepta la un eşec. Este mai bine să o iei mai încet şi să fii cinstit cu tine însuţi. După aceea, poţi fi cinstit şi cu ceilalţi.
Dacă nu crezi că ai darul, nu încerca să-l dai. Dacă nu crezi că meriţi darul, nu încerca să-l primeşti. Aşteaptă până când eşti gata să dai darul şi să-l primeşti – şi vei avea o şansă mult mai mare de a reuşi.
Poate credem că suntem generoşi faţă de ceilalţi dar, atunci când ne displace faptul că ei nu şi-au exprimat recunoştinţa, sau că nu ne-au făcut şi ei daruri, trebuie să punem sub semnul întrebării propriile noastre motive. Am dat noi oare în mod necondiţionat, sau am dat pentru a obţine ceva în schimb? Ne-am simţit bine dăruind, sau am simţit că facem un sacrificiu?
Numai sinceritatea cu care răspundem la aceste întrebări ne poate spune dacă darul nostru a fost sau nu autentic. 

Nu mimați fericirea.

Nu permiteți dezordinii să se instaleze în sufletul vostru. Știu, singurătatea e cumplită, dar este mult mai ușor să trăiești singur decât înconjurat de minciună. Nu mimați iubirea. Nu veți face decât să vă treziți într-o bună zi cu sufletul pustiit, precum o frunză de toamnă târzie lipită de asfalt. Iubirea se simte, se împarte, se multiplică fără efort, fără grijă, fără să o sufoci. Nu te păcăli singur… ea este ori nu este, nu există cale de mijloc cum nu există lucru făcut pe jumătate. Nu te lăsa înșelat de aparențe sau sentimente inexistente, crede-mă nu vrei să știi cum este să trăiești o mare parte din viață întrebându-te dacă a fost sau nu ceva real, dacă a fost sau nu adevărat, dacă a fost sau nu o întâmplare. Știu, cu toții ne dorim mai mult. Tânjim după mai multă dragoste, după mai multă fericire, după mai multe zâmbete, după mai mult din toate. Sufletul ne este flămând și obosit de atâta așteptare. Însă acesta nu este un motiv să hrănim cu iluzii, cu așteptări, cu sentimente neîmpărtășite. Alege să trăiești cu adevărat ce ți-este dat și nu după închipuiri. Viețile noastre sunt pe cât de diferite pe atât de asemănătoare. Nu trece o zi fără să ne punem întrebări, fără să ne consumăm din nimicuri trecătoare. E o mare bucurie să știi că ceea ce trăiești și ce simți este cât se poate de adevărat. O mare bucurie … și numai cei care s-au săturat de firimituri cunosc această emoție. Fă mai mult din ceea ce te face fericit. Fă mai mult din ceea ce ce te reprezintă. Încetează să trăiești ca și cum ai merge în vârful picioarelor de teamă să nu trezești pe cineva. Încetează să te supui majorității și fă-ți propriul drum pe care să-l urmezi. Încetează să-ți închipui cum ar fi și acționează numaidecât. 

Ca sa fii fericit ...

Ca sa fii fericit trebuie sa existe un echilibru intre ceea ce pastrezi si ceea ce lasi sa plece... sa poti discerne intre ceea ce poti schimba si intre ce nu.
Ca sa fii fericit trebuie sa te eliberezi de tot ceea nu-ti foloseste si sa pretuiesti ceea ce ajuta si te imbogateste.
Ca sa fii fericit trebuie sa iubesti... pe tine si apoi pe ceilalti.
Ca sa fii fericit trebuie sa renunti la orgolii, nu trebuie sa ai intotdeauna dreptate, mai important e sa fie pace in sufletul tau si in relatiile cu cei din jur.
Ca sa fii fericit trebuie sa nu te intereseze de ceea ce cred altii despre tine, chiar nu e treaba ta. Cei care te iubesc te stiu cum esti si te accepta pentru ceea ce esti tu.
Ca sa fii fericit trebuie sa te ierti pe tine si sa renunti sa te mai invinovatesti pentru lucrurile care nu pot fi schimbate...
Ca sa fii fericit evita sa mai ai asteptari mari, ia totul asa cum vine... Oamenii te vor dezamagi din cand in cand, insa trebuie sa-i pastrezi langa tine pe cei pentru care merita sa suferi.
Ca sa fii fericit trebuie sa tii cont de inima, sa o rasfeti cu sentimente frumoase, sa traiesti fara teama de a fi ranit.
Ca sa fii fericit trebuie sa vrei sa fii fericit... Pana la urma totul depinde de tine, de alegerile pe care le faci, de prioritatile pe care le stabilesti.
Ca sa fii fericit incearca sa fii tu insuti, sa fii... Om. 

TOTUL ESTE TRECATOR

Totul este trecator in viata omului. Toate trec nebagate in seamna, dar viata noastra duce in spate atatea sperante, atatea dorinte, proiecte si amagiri, incat pe cat vedem cum se scurge si proiectele si realizarile sau nerealizarile noastre trec sub umbra timpului, pe atat ne adapam cu amarul gust al desertaciunii. Simtim ca suntem nimic si ca nu am facut nimic. Ma uit la vietile celor din jurul meu si vad desertaciune si amagire. Ma uit la viata mea si vad asemenea. Am realizat multe - cantarite prin ochii altora - si totusi nu simt ca as avea ceva care sa las in urma mea. Nu cantaresc cele care le-am facut cu cele care mi le-am propus, pentru ca atunci s-ar da balanta peste cap. Nu cantaresc cele care le-am facut cu cele care ar fi trebuit sa le fac, deoarece nu se poate compara un fulg cu un munte. Nu m-as fi asteptat sa am realizari imposibile si nu imi propun lucruri peste puterile mele, ci tanjesc ca macar un lucru sa il fac cum trebuie din cele pe care trebuie sa le fac si cu care m-as putea prezenta in fata lui Dumnezeu cu el. Sunt sigur ca Dumnezeu nu imi va cere socoteala prea mare pentru cele rele care le-am facut ci mai mult ma va intreba de cele bune pe care as fi putut sa le fac si pe care nu le-am facut. Soarta omului nu e altceva decat propia personalitate si ea se arata din leagan. 

Incearca sa fii recunoscator...

Ce ai zice să începi chiar de azi? Rezervă-ţi o jumătate de oră pe zi în care să te bucuri total de ceea ce ai, să trăieşti cu adevărat o stare de mulţumire interioară. Nu prea găseşti motive? Încearcă să te gândeşti mai bine, să priveşti mai atent şi sigur vei descoperi ceva ce merită recunoştinţă.
Recunoştinţa pentru mâncarea de pe masă, recunoştinţa pentru că ai o casă care te fereşte de capriciile vremii, pentru confortul de care ai parte,fără să te gândeşti la vila cu pis - cină sau penthouse-ul pe care ţi le-ai dori sau la bolidul care să-i facă pe trecători să întoarcă privirea după tine cu invidie.
Recunoştinţa faţă de oamenii care te îndrăgesc. Recunoaşte, simplu, că există cel puţin câţiva oameni pe lume care te iubesc şi cărora le pasă cu adevărat de tine. Recunoştinţa pentru faptul că ai libertatea de a merge unde îţi doreşti, de a-ţi exprima nestânjenit părerile, de a citi orice carte pe care ţi-o doreşti.
Dacă ai un iubit, o iubită sau un prieten, gândeşte-te cu recunoştinţă la bucuria pe care ţi-o aduce în viaţă. Fii recunoscător vieţii pentru amintirile plăcute şi nu te strădui să le uiţi pe cele neplăcute care ţi-au fost hărăzite tocmai pentru a învăţa să fii recunoscător. Fii recunoscător pentru orice te face fie şi doar să surâzi în timpul unei zile, fii recunoscător când vii în contact cu oameni cumsecade, inteligenţi, calzi şi bine intenţionaţi.
Acestea sunt doar câteva lucruri pentru care am putea fi recunoscători vieţii. Sunt doar sugestii. Dar, cu siguranţă, există multe altele. Şi ar fi bine să le descoperim, pentru că recunoştinţa este un mod de a trăi şi de a ne bucura de prezent. 

PRIETENIA

Sunt persoane care vin si pleacă. Oameni care îsi pun amprenta în sufletul tău si dintr-o dată dispar. Oameni care-ti zâmbesc, dar te vorbesc, oameni care te analizează si te critică, dar sunt si oameni care desi pleacă, găsesc mereu o potecă pe care să se întoarcă.Sunt oameni pe care îi cunosti de ani, de-o vară, oameni pe care nu te-ai gândit vreodată că ii vei accepta în viata ta, persoane mici si persoane mari (la înăltime sau la ani). Sunt oameni care atunci când ti-e greu îti dau o îmbrătisare, oameni care îti sterg o lacrimă sau care îti zâmbesc neconditionat. Sunt oameni care te ajută să bei (apă, nu alcool) si care te asează pe pat soptindu-ti parcă un cântec de noapte bună. EU ÎI NUMESC PRIETENI pe toti aceia care, desi pretind că nu stiu să danseze, dau din mâini si din picioare doar de dragul grupului. Prieteni sunt cei care tristi fiind, găsesc mereu motiv să-ti zâmbească si să spună ”totul este bine”. Oameni dragi sufletului tău sunt cei care în momentul în care pleci îti spun ”drum bun, dar astept să te întorci” si care-ti spun ”îmi este dor de tine”. Prieteni sunt cei care desi cazi de pe scaun nu se gaseste unul să te ajute, dar nu vrei ajutat pentru că mai întâi trebuie să râzi cu ei până îti dau lacrimile. Oameni frumosi cu zâmbet larg si cu umerii tari pentru a suporta orice lacrimă care-ti cade de pe obraz. Oameni care cântă în văzul tuturor si spun ”asa, si?”. Acestia se numesc prieteni. Prieteni oriunde. Aici, într-un alt oras, într-o altă tară. Se numesc prieteni pentru că sunt oamenii sufletului nostru! 

Iubesc...

Iubesc oamenii frumosi. Iubesc oamenii care vorbesc frumos, gandesc frumos si simt frumos. Iubesc oamenii care nu isi incarca sufletele cu lucruri inutile si urate. Iubesc oamenii care nu sunt atat de incuiati incat sa ii judece pe ceilalti dupa aparente, pentru ca ei da, aparentele sunt inselatoare !
Iubesc oamenii care se iubesc pe ei, dar care vor sa fie mai buni, sa se autodepaseasca. Iubesc oamenii care stiu sa ii aprecieze pe cei din jur la adevarata lor valoare. Iubesc oamenii care stiu sa isi asculte inima. Iubesc oamenii care gandesc inainte sa vorbeasca si care nu ii ranesc pe ceilalti spunand lucruri pe care nu le gandesc sau nu le simt.
Iubesc oamenii care stiu sa ofere. Un zambet, un cuvant bun, un sfat. Iubesc oamenii care dau dovada de sensibilitate si mai ales pe cei care fac asta in ciuda arogantei lor aparente. Iubesc oamenii care iau viata in serios, dar cu lejeritate. Iubesc oamenii care traiesc clipa si care stiu sa ia lucrurile asa cum vin, fara sa le complice si mai mult. Iubesc oamenii care stiu sa se bucure de viata asa cum e ea, cu bune si cu rele.
Iubesc oamenii care iubesc simplu, frumos, dincolo de orgoliu si mandrie. Iubesc oamenii care desi au realizat ceva in viata nu uita de unde au plecat. Si iubesc oamenii simpli, fara fite si care nu au nevoie de prea multe lucruri pentru a se simti bine in pielea lor si a fi fericiti.
Iubesc oamenii care recunosc ca au gresit si stiu sa ceara iertare. Iubesc oamenii care nu se supara din orice lucru mic si pe cei care nu se lasa dominati de furie si orgoliu. Iubesc oamenii sinceri, onesti, chiar daca putini mai sunt asa. Iubesc oamenii care lupta si persevereaza, oricat de greu le-ar fi. Iubesc oamenii cu suflet curat.
Iubesc oamenii care ma iubesc si ma apreciaza. Iubesc oamenii care stiu cum sa imi spuna cand gresesc si pe cei care imi ofera parerea lor sincera atunci cand le-o cer. Si mai iubesc oamenii care nu ma considera doar un OM dragut, amabil si…cam atat. Iubesc oamenii care stiu sa vada ce e in sufletul meu, fara sa fie nevoie sa le arat eu. Iubesc oamenii care ma cunosc asa cum sunt cu adevarat sau care macar incearca sa ma cunoasca. Iubesc oamenii care incearca sa ma inteleaga chiar daca nu intotdeauna reusesc. Si iubesc oamenii care imi sunt alaturi, in special in momentele cele mai grele din viata.
IUBESC OAMENII FRUMOSI. PUNCT . 

Dacă am suferit? Da, enorm!

Dar n-a ştiut nimeni. Am ştiut doar eu şi Dumnezeu. Şi tot El, doar El, mi-a ţinut companie în nopţile în care plângeam până la epuizare. Doar El m-a mângâiat şi mi-a vegheat somnul neliniştit, plin de suspine. Am suferit pentru pierderi, pentru neputinţe, pentru regrete, pentru dezamăgiri... Am suferit de frică. Am suferit pentru oameni... Am suferit pentru că am fost minţit, înșelat, părăsit. Pentru că mi-au fost înşelate aşteptările, pentru că mi s-a arătat Raiul, că mai apoi să fiu trimis direct în Iad. Am suferit pentru că am avut aşteptări şi am crezut în promisiuni, în cuvinte dulci, în priviri duioase. Am suferit de singurătate... Am suferit pentru propriile greşeli, pentru alegerile pe care le-am făcut, pentru drumuri pe care le-am abandonat, pentru oameni de care m-am îndepărtat... Fiecare suferinţă mi-a făcut o rană în suflet, dar, cu timpul, fiecare rană în parte s-a cicatrizat. Unele răni s-au vindecat atât de bine, încât abia dacă se mai pot observa semnele lor, iar altele se deschid uneori şi încă sângerează. Am suferit mult. Dar nu m-a ştiut nimeni. Şi chiar dacă m-ar fi ştiut, nu m-ar fi putut ajuta. Oamenii pot aduce alinare prin cuvinte de încurajare, prin mângâieri, prin promisiuni... dar toate acestea nu pot vindeca răni... Doar Dumnezeu a vindecat rănile mele şi doar El mi-a dat forţă şi încredere să merg mai departe. Doar El m-a ajutat să iert, să mă iert, să accept şi să devin puternic. Am învăţat din suferinţele mele că pentru a înţelege viaţa, că pentru a ierta oamenii care ne dezamăgesc, că pentru a accepta nedreptăţi, că pentru a ne regăsi forța interioară și echilibrul nu avem nevoie de Timp, ci de Dumnezeu. Dar Dumnezeu are nevoie de timp... fiindcă și El trăiește toate suferințele noastre. El este singurul care ne înțelege cu adevărat durerile și temerile, fiindcă doar El suferă împreună cu noi. 

GANDURI

Îmi plac oamenii care au puterea, curajul și demnitatea de a-și asuma viața, trăirile, calitățile și defectele. Pentru că, indiferent de situație, pe oameni trebuie să-i poți privi mereu în ochi și nu trebuie să-ți fie niciodată rușine de tine. Oricât de complicat ar fi adevărul, oricât de greu ți-ar fi să recunoști că ai greșit, oricât de dur ar fi să spui că suferi sau, dimpotrivă, că n-ai pierdut nimic, oricât de peste mână îți este să-i mulțumești cuiva, fă-o!
Fii adevărat în relațiile cu prietenii pentru că doar așa îi vei păstra pe viață și numai așa le vei obține stima pentru totdeauna, chiar și atunci când, poate, le-ai greșit cu ceva. Nimic nu este mai de neiertat decât lipsa de asumare, teama de exprimare, fuga de adevăr, frica de viață…

Bucură-te de ziua de azi. De viață. Nu trăi în așteptarea zilelor mai bune, ci profită de cele care ți s-au dat pentru a le transforma în ceva minunat. Acceptă și apreciază momentul prezent, căci este singurul pe care îl ai la dispoziție și fii recunoscător dacă vei primi și alte momente în plus. Sentimentele, gândurile , emoțiile, trăirile vin și se duc. Ceea ce contează este ceea ce ai în clipa prezentă. Nu este posibil ca fiecare zi să fie bună și minunată , dar cu siguranță ea aduce lucruri frumoase și extraordinare, de care putem profita la maxim atât timp cât suntem suficient de maturi să realizăm acest lucru.

VIATA

Viața este o simfonie cântată cu toate notele gamei, și cu cele de sus și cu cele de jos. Altfel nu ar avea farmec. Nu există lucru care să nu se rezolve într-un fel sau altul. Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar se cuvine trăită privind înainte ! Orice rană se va vindeca mai devreme sau mai târziu. Important este să o cureți bine, să o privești și să o atingi cu grijă. Nu este nevoie să îți plângi de milă. Dumnezeu nu are nevoie de plângăcioși, ci de curajoși. La sfârșit primesc cununa luptătorii, nu dezertorii. Până în ultima secundă din ultima zi se pot întâmpla oricând minuni. Vezi-le! Crezi în ele! Există fericire, există seninătate! Iubirea este mai dulce decât viaţa şi mai tare decât moartea. Iubirea este un cântec ce mulți îl cântă des, dar nu la toți are același înțeles, ritm, tonalitate...
Nu ştiu în viaţă ce o să urmeze, dar îmi doresc să am alături bucuria gândului rostuit cu dragoste de copil. Sunt rănit adeseori de mine, de oameni, de priviri, de tăceri, de… Sunt un cer. Ba senin, ba cu nori, ba cu soare dogoritor, ba cu ploi reci sau calde de vară, ba cu zăpezi şi troiene mari. Sunt o poveste lungă. Trist şi vesel, credul şi suspicios, copil şi bătrân, ziuă şi noapte… Respect, îndrum, ambiţionez, dau aripi, răsfăţ, iubesc. Dumnezeu îmi transformă zilnic braţele sufletului ca să găsească orice om alinare. Cuminte, m-am întors adeseori din colţurile străzii doar ca să mai ofer o privire, un zâmbet, o tăcere, un…
Mă reazem de zidul inimii mele şi privesc cerul înstelat. A mai căzut încă o stea, ducând cu ea o altă poveste de iubire. Nu mai promit, doar cred, încerc, vreau! Sunt parte din decorul acestei vieţi, univers care nu-şi mai ia rămas bun.
Suflete, Îţi pecetluiesc inima cu iubire, multă iubire! Ziua de astăzi o înveșmântez în sărbătoare și trag cerul peste mine. Restul e poveste…

Viaţa e fragilă şi efemeră, asemeni unui fir de iarbă...

De aceea, să preţuim fiecare clipă şi să extragem din ea bucuria şi forţa de a merge mai departe. Să nu-i strivim lumina şi frumuseţea... Să ne facem timp pentru oamenii care ne iubesc aşa cum suntem, cu bune şi cu rele, pentru visurile în care credem şi pentru lucrurile care ne procură încântare. Nu contează cine ne ignoră, contează cine ne cunoaşte şi totuşi ne iubeşte.

Să ne facem timp pentru sufletul nostru care ne spune:
'Priveşte-mă mai mult şi ai să înţelegi sufletul lumii!'

Să păstrăm deasupra noastră un colţ de cer în care să ne odihnim inima şi să lăsăm emoţiile să vorbească mai mult decât gândurile.