sâmbătă, 3 iunie 2017

SUFLETUL

Sufletul pune uneori întrebări... Pentru că se simte prea greu, prea copleşit, prea fără speranţă. Nu mai ştie dacă e fericit sau nu, dacă să plângă sau să râdă, dacă să continue să spere că va zâmbi din nou sau dacă să renunţe la luptă. E fragil şi îi e greu. Orice cuvânt spus la nervi îl doare. Orice dezamăgire îi provoacă răni adânci, pe care numai el ştie cu câtă greutate le vindecă. Se luptă cu o grămadă de sentimente contradictorii, nu mai ştie dacă ce i se oferă este iubire sau sunt simple vorbe. Sufletul ne reprezintă. Prin prisma lui ne arătăm noi ca oameni. Orice durere pe care o primim se răsfrânge asupra lui. De aceea trebuie să avem grijă de el. Să fim mai atenţi la ceea ce spunem, cum spunem şi când spunem, putem răni foarte mult. Să avem grijă cui oferim încredere, pe ce umăr ne descărcăm amarul suferinţei şi în braţele cui ne refugiem în momente de cumpănă. Sufletul nostru are nevoie de iubire, de linişte, de siguranţă şi protecţie. Să facem în aşa fel încât să le primească.
Multe lucruri pot fi furate din viața ta, insa frumusetea si măreția sufletului nu ti le poate lua nimeni. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu