FEREASTRA SUFLETULUI TAU

Ai stat vreodata in fata unei FERESTRE SPRE SUFLET?..Ai banuit vreodata cata energie, cata framantare se ascunde in spatele ferestrei ferecate?..Ai avut ocazia sa vezi cum draperia groasa si grea este sfasiata in mii de bucati si geamul ferestrei se sparge dintr-o data si printre cioburi, ca lava fierbinte a unui vulcan in eruptie, sufletul dinlauntru se revarsa peste margini cautand o cupa careia sa-i ia forma, pentru a nu se imprastia irecuperabil in neantul si tacerea nebuniei?…Poate ti-e teama, poate nu ai incredere?…important este ca FEREASTRA SUFLETULUI TAU sa se deschida, iar in interior sa se restabileasca echilibrul, pacea, linistea, fericirea, increderea, fara
de care nu poti sa-ti cladesti un viitor pe o temelie sigura.

CUVINTE

Ne agățăm de cuvinte. Ne place să auzim vorbe frumoase. Ne încântă auzul și ne face să zâmbim. Uneori , cele mai alese dintre ele ne readuc încrederea și ne redă speranța, Alteori, ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva totul este emfatic, gol și fals, cuvinte aruncate pur și simplu fără nici un scop.
Cuvintele sunt magice atunci când vin din suflet Sunt pline de frumusețe atunci când vezi în ochii celui care ți se spune emoția, sentimentul, gândul că ceea ce s-a spus este și adevărat. Ele prind aripi din momentul în care îți ies pe gură, de aceea caută să le lași să zboare doar pe cele potrivite, calde, optimiste.
Cuvintele capătă valențe extraordinare atunci când sunt însoțite de un zâmbet, de o privire caldă, de un gest sau o mângâiere. Chiar și ” sunt alături de tine ” are alte semnificații atunci când îți înconjori prietenul cu brațul și îi dai voie să-și odihnească sufletul pentru câteva momente. Dar, când ele provin din minte își pierd aura magică și devin ordinare. Cuvinte goale. Chiar dacă sunt frumoase. Chiar dacă sunt special alese , ele nu au nici un fel de strălucire. Nu ne fac să simțim nimic. Zero. Inima știe să privească și să citească dincolo de cuvinte. Ea știe să prindă ecoul cuvintelor și să facă diferența între calitate și mediocritate. Ea cunoaște sensurile ambivalente și puterea cuvintelor. Inima, rar se lasă păcălită.
Întotdeauna a existat un limbaj dincolo de cuvinte. Un limbaj ascuns, străvechi, știut doar de cei care i-au învățat și înțeles semnele. Într-o tăcere se pot ascunde sute de cuvinte nespuse. Într-un zâmbet mii. Într-o privire milioane. Uneori, cuvintele sunt în plus. Uneori, trebuie să adoptăm un alt limbaj, cel al tăcerii, cel al privirii, cel al iubirii. Există o magie între cei care știu să vorbească în tăcere. O punte care îi unesc și îi aduc mai aproape unul de celălalt Un bebeluș nu știe să-i spună mamei că îi este foame, sete sau teamă dar aceasta îi înțelege tăcerea , îi citește nevoia din privire și îi răspunde în singurul și cel mai frumos mod posibil - cel al iubirii. Un îndrăgostit își va săruta iubita fără ca acesta sa-i spună ceva, doar privindu-l în ochi și înțelegându-i nevoia. La fel și un prieten adevărat care te va îmbrățișa în cel mai potrivit moment fără ca tu să-i ceri. Acesta este limbajul de dincolo de cuvinte. Limbajul inimii și al minții. Găsește pacea și armonia dincolo de cuvinte. Bucură-te de limbajul tainic al tăcerii. Învață să prețuiești liniștea.

Cred ca fiecare zi este o minune …

Cred că fiecare zi este o minune și asta mă face să simt extraordinarul de care sunt înconjurat. Frumusețea, căldura, culoarea și naturalețea sunt doar câteva din calitățile unei zile pline de magie. Nu ai nevoie de ochelari speciali pentru o vedea minunăția ci de un suflet destul de mare și inocent ca să o poți simți și trăi. Fiecare moment trăit frumos este o amintire eternă. Fiecare om intrat în viața ta este o bucurie imensă. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. Simplitatea ar trebui să fie principala noastră temă de zi cu zi. Cum să ne îmbogățim spiritual dar și financiar cu puținul pe care îl avem. Cum să atragem mai mult la acel puțin, cum să multiplicăm toate sentimentele frumoase din interior, cum să le dăruim, cum să ne fericim, cum să ne apropiem mai mult de idealul pe care îl visăm, acestea sunt subiectele pe care ar trebui să le aplicăm, să le dezvoltăm zilnic. 

Extrage fericirea...

Extrage fericirea din lucrurile mărunte din viață. Extrage-o din fiecare moment de bucurie, din fiecare zâmbet, din fiecare gând optimist. 
Extrage fericirea din starea ta interioară, din pacea care-ți înconjoară inima, din armonia care se regăsește în mintea și sufletul tău. Joacă-te cu copii tăi, poartă-ți gândurile la vedere , exterioriza-ți stările și spune-le celor dragi cât de mult îi iubești. Gesturile tale să fie însoțite de generozitate și blândețe, de dragoste și veselie, de pace și suport.
Extrage fericirea din ceea ce ești, din ceea ce simți, din ceea ce trăiești. E posibil ca nu întotdeauna să primești ceea ce îți dorești, însă învață cum să să te bucuri de ceea ce ai și să lupți pentru lucrurile importante din viață : prietenie, iubire, bucurie, armonie, sănătate, echilibru. Credința să-ți însoțească întotdeauna gândurile și pașii iar speranța să nu părăsească niciodată încăperile sufletului tău. Crede în puterea rugăciunii, în miracolele zilnice, în poveștile de viață din care ai ce învăța și insuflă-le tuturor adevărul, frumusețea, iubirea și simplitatea.
Extrage fericirea din ziua de AZI, din cea de mâine și din cele care vor urma, dar nu uita niciodată că nectarul cel mai dulce e cel extras din clipa prezentă. 

Momente în viață!

Apar momente în viaţa noastră care ne pun toate calităţile şi punctele tari la încercare. Indiferent de pregătirea pe care credem că o avem, indiferent de vârstă sau de experienţa de viaţă, indiferent de numărul de prieteni sau de bani, odata şi-odată tot ne lovim de un moment al vieţii noastre. Şi atunci,
cel putin pentru început, ai impresia că vei claca. Încet şi sigur te gândeşti că nu ai cum să faci faţă, că nu ai nici o şansă să rezişti şi chiar să depăşeşti problema.

Începi să te întrebi de ce ţi se întâmplă toate astea tocmai ţie, de ce apare o aşa problemă exact în momentul în care credeai că totul îţi merge bine, întrebarea care ţi se imprimă automat pe buze - „De ce?". Ai impresia că toate problemele lumii s-au năpustit asupra ta, ai impresia că nu mai ai pic de putere să continui, ai impresia că totul e atât de negru încât te uiţi în jur şi nu mai vezi absolut nimic

Şi după ce vei rezolva problema o să vină momentul mult aşteptat în care vei avea tot dreptul din lume să spui asta: „Începând de astăzi, când mă voi uita  şi-mi voi aminti de trecut, voi zâmbi şi-mi voi spune astfel - Nu credeam că voi reuşi... dar iată că am reuşit... am depăşit toate problemele şi toţi oamenii care au încercat să mă doboare! 

Mă doare

Mă doare sufletul pentru cei care nu pricep că viața în sine e un miracol. Mă doare și plânge pentru ei. Aș vrea să-i fac să înțeleagă că deși nu suntem în fiecare zi cu zâmbetul pe buze, sunt foarte multe motive în lumea aceasta pentru care ar trebui să zâmbim. Aș vrea să le dau o fărâmă de speranță, o bucățică de credință pentru ca drumurile lor să nu se oprească la cel mai mic obstacol, pentru ca dorința de a trăi să-i impulsioneze să-și ducă viețile în iubire, armonie și respect. Mă doare sufletul pentru că nu știu cum aș putea să-i determin să privească altfel tot ceea ce li se întâmplă, nu ca pe niște lovituri, nu ca pe niște pedepse, ci ca pe niște provocări minunate, menite să ne întărească sufletul. Mă doare pentru că îmi sunt prieteni, colegi, cunoștințe și pentru că îmi sunt dragi și aș dori să-i văd ducând vieți minunate, așa cum știu că este posibil. Îmi doresc totuși ca bunul Dumnezeu să le deschidă ochii sufletului, să le întărească spiritele și mintea, să le lumineze inimile și să le arate calea pe care trebuie să o urmeze. Și îmi doresc ca ei să știe că au un Tată căruia îi pot spune orice, îi pot cere orice și pot aștepta oricât de la El. Iubirea lui pentru noi este nelimitată și iertătoare. Nu există nici un motiv pentru care ar trebui să crezi că ziua de mâine nu mai este pentru tine, nu există nici un motiv pentru care ai putea să-ți pierzi speranța, nu există nici un motiv pentru care să renunți atât de ușor la viață, la cei pe care-i iubești, la minunatul viitor care te așteaptă cu brațele deschide. Nu contează că nu ai descoperit până acum prieteni adevărați cu care să vorbești atunci când ești apăsat de gânduri. Nu are importanță că nu ai pe cineva alături în viața ta, acum. El este mai mult decât suficient și poate înlocui pe oricine și orice, dacă știi să-l primești în viața ta. Nu fii trist. Nu te lăsa depășit de situațiile prin care treci. Nici una nu este un capăt de viață. Nici una nu te poate doborî la pământ fără să găsești puterea de a te ridica. Atunci când sufletul este prea obosit să se mai ridice, apelează la minte. De aceea gândește întotdeauna pozitiv, ia atitudine, nu-ți mai lăsa gândurile să rătăcească aiurea și vei vedea în cele din urmă ceea ce nu reușeai să vezi la început – viața minunată pe care o ai, miracolul care ești în viețile celor care te iubesc.
Mi-aș dori ca toți să înțeleagă acest lucru în sufletul lor și să știe că pot apela oricând la cel mai bun prieten al lor, Dumnezeu.

Atitudinea este tot ceea ce conteaza!

A fi pozitiv, a vedea frumosul din urat, a trai cu propriile-ti ganduri si idei, a nu face diferenta intre oameni, a-ti trai propria viata, a intelege ca este esential sa nu omori copilul din tine, a te juca, a trai fiecare clipa ca si cum este cea din urma, a fi cu toti dar in acelasi timp singur, a fi singur dar cu toti, a da fara sa ceri nimic in schimb, a accepta ideea ca moartea se naste odata cu viata, a accepta moartea ca facand parte din viata, a accepta eternitatea si a nu trai angoasele clipei de apoi, a intelege ca varsta este doar un numar, ca exteriorul nu are nicio legatura cu interiorul, ca poti fi TU, la orice varsta...si poate mai mult cu trecerea prin timp, a te bucura cu putin, dar constant, a iubi cu "maturitatea" adolescentului, a iubi chiar si atunci cand a ramas putin din iubire, a continua sa speri, chiar si atunci cand ai pierdut orice speranta, a nu pleca fruntea in fata ta, a privi senin in ochii mirati ai unui copil, a sti sa plangi si a sti sa stergi lacrimile din ochii celor de langa tine, a face din viata o continua sarbatoare, a trai ca un zeu printre oameni, a vedea verdele din albastru, a simti imensitatea albastrului marii in privire, a aduce valul aproape de tarm, a te avanta in larg pentru a descoperi noi tarmuri ...inseamna INTELEPCIUNE!, iar intelepciunea o dobandesti abia cand vei fi experimentat si trait toate acestea! Atunci te poti considera un om implinit si...fericit!